Emanatia

Emanația nu are nevoie de redare. Ea pur și simplu este. Restul vine de la sine.

După o vreme, cu cât ancorezi și redai emanația, totul devine de neînțeles, pentru că mentalul nu mai are ce să intervină sau să spună. Emanația nu are mental, este reabsorbit; esența se manifestă pe sine fără mental. Mentalul și trupul trebuie absorbite pentru a reda emanația razelor. Fluxul macrocosmic reprezintă ancorarea. Momentul ancorării se parcurge după ce a fost inițializată și parcursă eliberarea din traiectoriile mentale.
Pentru a aprofunda și extinde textul original, putem explora mai detaliat conceptele menționate, adăugând context și clarificări:

Emanația, în esența sa pură, transcende necesitatea oricărei redări. Ea există într-o stare de puritate absolută, fiind auto-suficientă și independentă. Această manifestare spontană și simplă este fundamentală pentru existența ei; tot ceea ce urmează este un produs natural și inevitabil al propriei sale existențe.

Pe măsură ce procesul de ancorare și redare a emanației se desfășoară, realitatea percepută începe să se destrame în fața limitărilor minții umane. Mentalul, fiind obișnuit să opereze într-un cadru logic și structurat, se găsește incapabil să intervină sau să ofere explicații. Acesta este momentul când emanația se dezvăluie în adevărata sa formă: lipsită de structurile și constrângerile mentale, o esență pură care se manifestă fără intervenția gândirii raționale.

Atât mentalul cât și trupul sunt necesare să fie transcedate sau ‘absorbite’ pentru a permite emanației razelor să se manifeste liber. Acesta este un proces de purificare și deconectare de la elementele fizice și mentale, permițând astfel emanației să se exprime în forma sa cea mai pură și nealterată.

Fluxul macrocosmic este cheia ancorării emanației. Acest flux este un proces cosmic vast și complex, care facilitează legătura între planul divin și cel terestru. Momentul ancorării este tranziția, un prag care se traversează după ce procesul de eliberare din constrângerile și traiectoriile mentale a fost inițiat și parcurs. Acesta este un proces de transformare profundă, care permite emanației să se manifeste într-o formă neîngrădită de limitările minții umane.

Starea a fi

Din moment ce mintea este redusă la tăcere, ființa umană se odihnește in propria sa transcendenta și stare a fi.

Conștiința este o punte.

Mintea este un labirint.

Nu exista separare.

Se întorc conștiințele in trupuri prin costumul suflet.

Dimensiunile sunt cai de întoarcere.

Eliberarea completa semnifica eliberarea morții și a vieții, alb și negru, bun și rău toate-s duale și sunt proiecții.

Conștiința se întoarce din nou și din nou, in existente deoarece exista pata aspectului mental care se incarca in existență prin proiecție.

Toate răutățile lumilor sunt create din mental metal/fierul/demon, semnul -aspectul dual/ interior MINTEA.

Aceasta plasa acopera și întuneca conștiința umană.

Percepția:

.când mintea este dizolvată în flux dispare elementul separării, dispare elementul mortii și a-l vieții în sine.

Întoarcerea în zero și abandonul complet , eliberarea a sinelui dual ce știi că ești mintea și complexitatea existenței în sine tot ce știi că ești este proiecția.

Eliberarea- astfel nu mai cobori in tunel prin dimensiuni și iei alt trup la infinit.

Ce faci in aceasta existență este ceea ce te conduce mai departe.

Drumul este în afara dimensiunilor proiecțiile.

Absorbția in flux eliberează plasa de aici.

Absorbtia in flux este realizată prin devoțiune și abandon.

Starea inițială presupune a curăța mintea și a o absorbi in starea inițială.

Starea inițială este fără formă, timp și spațiu și fără proiectii. In starea inițială nu exista separare, identificare, nu există activitate mentala deoarece mintea este deja în zero. Acțiunea curge prin esență și deși știi și ești conștient de trup și dualitate, este menținută calea de mijloc unde neutralitatea reîntoarce starea activa în memanifest.

Pleacă manifest mai departe prin proiecție însă aici este eliberata vechea construcție și toate celelalte care au fost manifestate că fiind identificare și acțiune din perspectiva mentala.

Eliberarea tuturor traiectoriilor și suma tuturor posibilităților conduce mai departe pentru a manifesta din flux. Fluxul este dintotdeauna în tine dar tu nu ești fluxul datorita aspectului mental și vechilor trasee neuronale.

Energia din cefalorahidian urca și coboară, curata pineala și percepția extrasenzoriala ca fiind parte activă din real devine o curgere și atenție în această percepție dualul este inexistent.

Curgerea aceasta neidentificata permite ființei umane sa manifeste în existență fără traiectorii.

Suna complicat? Dar nu este , este cât se poate de simplu.

Este munca interioara.

In exterior sunt dimensiunile, in interior sunt dimensiunile .

Mai demult, când spuneam că am eliberat dimensiunile semnifica totul unitar și indivizibil, totul topit în flux.

Dimensiunile sunt etapele subconstient colectiv și nivelurile de conștiință manifestata în anterior prin care vibrația informației respective rămâne inscripționată in aceasta existență. Manifestă viața și manifesta moartea aici în dual deoarece informația materiei și inteligenței materiei manifest rămâne inscripționată undeva, acesta este câmpul cuantic.

Ființele umane neeliberate se identifică cu vibrația și informația din camp cuantic potrivit cu nivelul pe care se situează și cu ceea ce reprezintă construcția sa neuronala și suma tuturor gândurilor manifestate, apoi acțiunea merge mai departe.

Cu alte cuvinte este manifestarea falsa deoarece ființele neeliberate parcurg aceleași proiectii din nou și din nou.

Eliberarea dimensiunile prin conștiința de sine semnifica starea inițială , starea inițială poate fi atinsă în trip și existența.

Aceasta este dizolvarea.

Aceasta dizolvare completa manifestă fluxul.

În esență suntem compleți.

Cele 12 raze sunt în noi, emanația este in noi , reprezintă întregul.

Când ești complet abandonezi orice traiectorie cum ar fi suflete gemene și alte perspective de gen deoarece ești complet

Complet semnifica că așa ai coborât deplin cu toate monadele in ceea ce ești dintotdeauna.

Ești incomensurabil și nu poți fi denumit trasat analizat măsurat (de aceea va spuneam că nu rezonez cu cei care măsoara sufletul care oricum este costumul și nu joacă decât un rol secundar) poți măsura costumul suflet dar nu poți măsura esența pură.

Esența pură curge prin noi.

Construcția neuronală

Construcția neuronală contine un cumul de programe atât pozitive cât și negative, care sunt implementate în subconștient de-a lungul vieții și care se manifestă moment de moment, fie că suntem conștienți de acestea sau suntem mai puțin conștienți. Ele vor rula întotdeauna și vor crea circumstanțe și contexte prin care situațiile potrivite acestor programe să fie aduse în experiența de zi cu zi.

Aceste construcții neuronale, rețeaua prin care creierul acționează, prin impulsul electric, este ceea ce definește ca unitate în exprimare și comportament, ființa umană.

În momentul în care se parcurg etapele eliberării profunde din tiparele vechilor construcții, prin destructurarea vechii rețele neuronale, ființa parcurge un nou traseu, prin care se definește mai departe și acest traseu se va îndeplini în manifestare în viața de zi cu zi a celui în cauză.

Traseul tau, este realizat conștient sau inconstient, depinde exclusiv de tine, unde te situezi.
Nimic in propria ta existența nu este programat a fi redat și parcurs. Totul se manifesta după multitudinea programelor implementate în subconștient fie că sunt pozitive sau negative, programe care îți traseaza evoluția daca tu, nu acționezi pentru a deveni propriul tău stăpân în viața ta.
Până în momentul în care nu înțelegi profund suma tuturor programelor care rulează în subconștientul tău ca fiind vechea matrice, construcția neuronala prin care manifești existența și acțiunea, în conformitate cu redarea informațiilor din inconștient, a programelor negative sau pozitive regăsite in structura, se derulează de la sine.
Acționând conștient de sine, este modificata complet atat perspectiva cât și manifestarea in sine.
Aceasta presupune că acționezi pe deplin conștient parcurgând eliberarea profundă a tuturor posibilităților pe care ai rulat, eliberând in totalitate tot ceea ce simți că nu îți aparține, a fost implementat sau a fost regăsit în vechea structura trasând traiectoriile.
A deveni conștient și a acționa conștient aceasta este ceea ce îndeplinește și manifesta adevărul.
Mintea ta acționează pe pilot automat și tu rulezi programele până în momentul în care, preiei controlul complet asupra vieții tale, parcurgând reconstrucția neuronala și astfel, vechea structura matriceala este destructurata.
Propria ta existența nu se rezuma la decizii de moment, se modelează după controlul desăvârșit în a crea conștient.
A face subconștientul conștient este o etapa de tranziție către noua traiectorie, noul om și pe noul Pamant. Aceasta este vibrația superioara.

Stare initiala

Inima vibreaza în dans divin, dincolo de incomensurabil.
Simt să mă întorc în eter… m-am întors pe aripi de înger nenăscut, întreg în moarte desăvârșite… și nici nu m-am născut, nu m-am născut, nici nu am murit; sunt între existențe atotcuprinzătoare, până vântul adie blând în raze de soare ce mângâie fire de iarbă, în asfințit.
Nu mai sunt, nu sunt nici trupul sau mintea, m-am contopit cu universul și m-am îmbrăcat cu galaxii albastre… apoi, dintr-o stare neutră, într-o stare de vid, mi-am ființat creația… pe vârfuri de salcii ce stau aplecate până la pământ, mângâind firav, glasuri călătoare de păsări ce își îmbrățișează, în dansul lor etern, iubirea divină.
Călătorind fără început și sfârșit, topindu-mă împreună cu luna în vidul nemuritor, desăvârșindu-mi raza întregului. Universul s-a unit fără timp și spațiu și fără de el însuși, printr-un minuscul punct, mai mic decât o celulă, în zări de zenit.

Nu am cum să nu exist când nu exist și exist dintotdeauna. Singura înțelegere profundă din existența în sine este starea inițială în care totul călătorește dincolo de infinit. Infinitul este doar un joc. În starea inițială, infinitul, proiecția și vidul, precum celelalte creații în manifest, se absorb pe sine însele. Din aceasta pleacă întregul manifest. Nedeterminatul există, este mai mult decât respirație; pentru a cuprinde răspunsul, se întoarce ființarea în esență prin implozie, precum în vid.

Exercițiul de sincronizare a ambelor emisfere cerebrale

Exercițiul de sincronizare a ambelor emisfere cerebrale are ca scop îmbunătățirea cooperării și comunicării între emisfera stângă și cea dreaptă a creierului. Acest lucru poate duce la îmbunătățirea funcțiilor cognitive, a creativității și a echilibrului emoțional. Iată un exercițiu detaliat pentru sincronizarea emisferelor cerebrale:
Alege un loc liniștit și confortabil.
Așeaza-te pe un scaun sau pe podea, într-o poziție relaxată.
Începe prin a te concentra pe respirație.
Inspira profund prin nas, numărand până la patru.
Expira lent prin gură, numărand până la opt.
Repeta acest ciclu de respirație de câteva ori pentru a te relaxa.
Întinde brațele în față, cu palmele orientate în jos.
Incepe să rotesti mâinile în sensuri opuse (una spre dreapta, cealaltă spre stânga).
Continua această mișcare pentru câteva minute, menținându-ti atenția focalizată pe mișcările mâinilor.
Schimbați direcția rotației mâinilor și repeta.
Ridică brațul drept și atinge-ti genunchiul stâng, apoi schimba, ridicând brațul stâng spre genunchiul drept.
Continuă aceste mișcări încrucișate, menținând un ritm constant și concentrându-te pe coordonare.

Inchide ochii și imagineaza-ti un flux de energie care circulă între cele două emisfere ale creierului.
Vizualizeaza acest flux ca pe o lumină sau o culoare care se mișcă de la o emisferă la cealaltă.
Încetineste mișcările și revin-o la o respirație normală.
Deschide încet ochii și ia-ți un moment pentru a simți efectul exercițiului asupra stării tale mentale și fizice.
Practică acest exercițiu zilnic sau de câteva ori pe săptămână, pentru cel puțin 10-15 minute.

Aceasta tehnică te ajută la îmbunătățirea conexiunii între emisferele cerebrale, facilitând un echilibru între gândirea logică și cea creativă, ceea ce poate duce la o mai bună integrare a diferitelor funcții cognitive și emoționale.

Dezitentificare de ganduri

A ne dezidentifica de la gândurile și emoțiile noastre este un proces profund de autocunoaștere și evoluție personală.
In timp ce experimentăm o varietate de gânduri și emoții, nu trebuie să ne lăsăm definiți sau dominați de acestea. Tendința de a ne identifica cu experiențele noastre – pozitive sau negative – poate fi profund limitativă, împiedicându-ne să vedem realitatea dincolo de percepțiile și emoțiile noastre.

A accepta sentimentele noastre fără a ne identifica cu ele implică a recunoaște că gândurile și emoțiile sunt trecătoare și nu definesc esența noastră adevărată. Această abordare ne permite să experimentăm emoții cum ar fi durerea, furia sau tristețea, dar fără a le lăsa să ne controleze acțiunile sau să ne definească identitatea.

Procesul de „ne-identificare” este adesea dificil, deoarece este contrar modului în care suntem obișnuiți să funcționăm. Mulți dintre noi suntem învățați să ne agățăm de poveștile personale și să ne definim prin prisma lor, fie că sunt pozitive sau negative. Cu toate acestea, adevărata libertate și pace vin atunci când învățăm să observăm aceste povești fără a ne pierde în ele.

Atunci când ne detașăm de identificarea cu gândurile și emoțiile noastre, începem să experimentăm lumea într-un mod mai deschis și mai autentic. Trecem de la a fi prizonierii propriilor noastre percepții la a fi observatori neutri ai experiențelor noastre. Aceasta ne permite să ne confruntăm cu situații dificile și emoții intense cu o claritate și calm mai mare, fără a fi copleșiți de ele.

Tranziția conștientă de la identificare la observare detașată este o cale către o mai mare pace interioară și claritate. În loc să luptăm împotriva gândurilor și emoțiilor sau să fim confuzi de ele, învățăm să le acceptăm ca parte a experienței umane, dar fără a ne lăsa definiți de ele. Acesta este drumul către o autenticitate și înțelegere mai profundă a propriei noastre naturi și a realității care ne înconjoară.

Energiile masculin feminin

Indiferent că ești bărbat sau femeie, deții in interiorul tau atat energie masculină cat și energie feminină. Majoritatea ființelor umane tind să meargă mult pe o singură energie, cu alte cuvinte, femeia să urce numai energia feminină, iar bărbatul numai pe cea masculină, astfel va exista exes de energie într-o singură direcție, ceea ce nu este benefic sau armonios. De ce?

Dacă vrei să te integrezi în acest măreț proces de căutare și parcurgere a iluminării interioare, necesar este să conștientizezi ambele energii interioare pe care le deții în interiorul tău și să le ghidezi pentru a le urca și uni prin fiecare centru energetic. Acesta fiind procesul nunții cosmice. Odată ce urci armonios ambele energii, nu te manifești în exces de feminitate sau masculinitate, și vei regăsi acel echilibru interior, acea armonie interioară și prin aceasta te vei îndeplini mai departe.

În momentul în care ești pe deplin conștient de ambele energii pe care le deții în interiorul tău și le reunești, crești în măreția lor. Îndeplinirea ta în liniștea extazică se parcurge pas cu pas, din acel moment.

Doar prin autocunoaștere interioara, poate ajunge ființă umană la starea inițială, etern sursa.

Transformarea

Transformarea are loc imediat, nu mâine, nici ieri.
Spiritul este potentialul nelimitat interior, el anima transformarea prin glasul interior.
Mintea te minte, dai minții sa macine pietre, o va face la infinit, neobosită.
Mintea labirint- rătăcirea in iluzie.

Regăsește spațiul- golul mental, acesta este modul vindecării, el este vidul. Vidul se întinde necuprins, fara început sau sfârșit. Creația sacra trece prin gaura neagra înainte de cunoașterea in sine însăși, ia ființare până în momentul alegerii imploziei. Aceasta este nondual.
Menține calea de mijloc.

Ființarea își are originea în sacru, pentru a simți ființarea, eliberează-te de tine însuți.

Autoconstientizarea reprezintă îmbinarea de început. Autocunoașterea este fundamentală. In interior se regăsește răspunsul. Doar prin autocunoaștere interioara, poate ajunge ființă umană la starea inițială, etern sursa. Pentru a atinge interiorul, se eliberează credințele exterioare, tipare și creațiile labirintului mental.

Recunostinta universala

M-am întors la mine, din nou și din nou.
M-am întors în recunoștința universală.
Sta înscrisă în ADN.
In noi, in suflare.
In inima.
In existența.
M-am întors în libertate, libertatea interioară, deplina, fericire dincolo de proiectii. Un extaz până la lacrimi.
O contemplare in sine.
O ființare.

Mă bucur de existența, dar nu din minte deoarece aceasta e diferența, când bucuria curge infinită din inima, este divinul care exprimă în existența.

As vrea să simți, aceasta beatitudine, aceasta liniște atotcreatoare, de aceea îți scriu. Sincer, pur, inocent, divin.
Pentru că prin noi se împlinește întregul, prin noi curge întregul, creația și manifestul, starea.

Starea curge prin noi, noi creăm întregul.

Prin noi curge iubire divină, uitata in străfundul nostru…uitata în vieți…o iubire atotcreatoare, universală.

O iubire…sursa mama.

Prin noi curge esența primordială.

Dând la o parte perdeaua iluziilor egotice și minții labirint, atingem starea , creăm întregul, universul curge prin noi.

Noi suntem universul.

Topind individualismul, mentalul, egoul , regăsim nemurirea.

Da, regăsim nemurirea într-un trup.
O parcurgem.
O simțim.
O atingem.

Atingem divinul, suntem acesta.
Ne reîntoarcem in inițial.

Călătorind pe fir nemuritor de poveste.

Interventia in camp cuantic

Se poate interveni cuantic pe o linie temporală trecută, pentru a declanșa un proces de ameliorare a unor circumstanțe extreme, trăite de cineva anume, cum a fost cazurile in care am intervenit pentru aplanarea căzăturii copilașilor, pentru care am fost solicitată în ajutor.

Aceasta intervenție cuantică se realizează numai când există un caz extrem, se accesează respectiva linie temporală și se parcurge până la momentul declanșării impactului respectiv pentru a acționa în consecință.

M-am bucurat enorm că am reușit să realizez acest proces care inițial, in momentul ajutorului cerut, a venit instinctiv că acțiune.

Toate cazurile in care am intervenit, au parcurs procesul de vindecare, iar respectivii copilași pentru care am intervenit, sunt super ok, ceea ce mă bucură enorm de mult.
Recompensa pentru aceasta enorma energie pe care am consumat-o in acele momente, a venit din univers înapoi către mine, chiar foarte rapid, cadoul meu fiind întâlnirea cu marea într-un loc de vis, cu minunate răsărituri de soare și apusuri in care am fuzionat una cu sursa, cu voi, cu întregul, cu tot ceea ce este, ce să-mi doresc mai mult de atât!?

In momentul in care toate acțiunile sunt realizate din simțire interioară, nu dai gres niciodată, esențial este sa asculți vocea interioară. Pur și simplu acționezi in consecință de ceea ce simți.